#FALS Un interviu vechi cu șeful BioNTech circulă online cu afirmația falsă că acesta „a recunoscut că nu este vaccinat”. În realitate, CEO-ul BioNTech afirma în interviul respectiv că nu este printre cei care vor fi vaccinați cu prioritate.
Un videoclip a fost distribuit de mii de ori în decembrie 2021 în postări de pe rețelele de socializare care susțin că îl arată pe CEO-ul BioNTech, compania care a dezvoltat un vaccin împotriva Covid-19 împreună cu Pfizer, Uğur Şahin, care admite că nu a fost vaccinat împotriva bolii. Postările în limba română au început să circule online în timp ce oamenii de știință testau eficacitatea vaccinului Pfizer-BioNTech împotriva variantei de coronavirus Omicron. Dar videoclipul a fost distribuit într-un context fals; arată un interviu cu Uğur Şahin de la sfârşitul anului 2020 în care acesta a spus că nu va trece linia „priorităţii” vaccinării. Şahin a fost vaccinat la începutul anului 2021, după cum a declarat BioNTech pentru AFP. El a făcut recent și doza a treia.
Sursa combaterii dezinformării: https://verificat.afp.com/http%253A%252F%252Fdoc.afp.com
#DEZINFORMARE „România e forțată să renunțe la Constituția și suveranitatea sa”, susține o narațiune dezinformativă amplificată de senatoarea Diana Șoșoacă și Sputnik. Sursa e un titlu care îi atribuie, în mod fals, o declarație șefei reprezentanței Comisiei Europene la București.
Șefa reprezentanței CE nu a zis în niciun moment că România trebuie să renunțe la Constituția sau la suveranitatea sa, ci doar că „recenta decizie a Curţii de Justiţie reafirmă un principiu asupra căruia noi ne-am exprimat constant clar şi neechivoc: supremaţia dreptului european asupra celui naţional, principiu fundamental, fără de care nu poate funcţiona UE, asumat de orice stat membru la data integrării europene. Supremaţia dreptului european impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a CCR contrară dreptului european.” Ramona Chiriac a precizat, totodată, că atât „Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi Mecanismul general cu privire la statul de drept […] prevăd acest principiu al supremaţiei dreptului european”. În ceea ce privește consecințele încălcării principiului supremației dreptului european, singurul comentariu făcut de Ramona Chiriac a fost un „nu” ca răspuns la întrebarea dacă „fără a respecta această decizie a CJUE, mai poate spera România la aderarea la Schengen?”. De notat că principiul supremației dreptului european este statuat clar și în Constituția României, la Titlul VI, Integrarea euroatlantică. De altfel, România este cea care a dorit să se alăture UE și politicienii și populația au știut de la bun început că apartenența la aceasta implică asumarea și aplicarea valorilor și reglementărilor europene.
Sursa combaterii dezinformării: https://www.veridica.ro/ro/dezinformare/dezinformare-ue-forteaza-romania-sa-renunte-la-constitutia-si-suveranitatea-sa
În ultimele mai bine de două secole, Bucureștiul și Moscova au avut mai degrabă episoade pergente foarte mari pornind de la anexarea Basarabiei de Imperiul Țarist în 1812, continuând cu Războiul de Independență din 1877 și modul cu a fost încheiată pacea, furtul tezaurului românesc de către bolșevici în timpul Primului Război Mondial, lipsa unui tratat de pace și neelucidarea situației Basarabiei între cele două războaie mondiale.
A urmat anexarea Basarabiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, intrarea Armatei Roșii și instaurarea comunismului în România la finele conflagrației, spolierea economiei românești prin SovRomuri. Comuniștii români au avut și ei o relație marcată de asperități cu Moscova, în special în perioada regimului Ceaușescu.
După Revoluția din 1989, când conducerea României a fost preluată inclusiv de personaje suspectate de simpatii față de și chiar legături cu Moscova, relația bilaterală a intrat într-un semi-blocaj. Aderarea României la UE și NATO nu au fost privite deloc buni de Rusia, iar adepții acesteia din Republica Moldova au avut, constant, un discurs anti-românesc.
În ultimii ani, acceptul Bucureștiului de a primi militari și echipament american militar a fost văzut de ca o amenințare la adresa securității sale de Moscova, care a avertizat inclusiv că România ar putea deveni o țintă.
România este un partener cu drepturi egale atât în NATO cât și în UE, iar apartenența la cele două organizații nu implică pierderea suveranității ci garanții de securitate, șansa de a obține prosperitate și garantarea unui sistem democratic opus autoritarismului rusesc. Practic, apartenența la cele două confirmă aspirațiile europene care au definit întreaga istorie modernă a României cu excepția perioadei în care țara s-a aflat sub controlul Partidului Comunist impus cu forța de URSS.
Rusofobia ca politică a României este un alt fals grosolan; faptul că există rezerve față de intențiile Rusiei e determinat de politicile acesteia. Totodată, descrierea unei realități istorice nu reprezintă o formă de rusofobie ci doar enunțarea unor fapte.
Sursa combaterii dezinformării: https://www.veridica.ro/ro/dezinformare/dezinformare-romania-e-rusofoba-din-ordinul-occidentului-dar-romanii-impartasesc-valorile-rusiei
