Autoritatea Electorală Permanentă a publicat Ghidul de prevenire și combatere a acțiunii de dezinformare a alegătorilor, un document care conține definiții și metode de verificare a conținutului fals.
Documentul conține și capitole cu recomandări etice pentru jurnaliști, creatori de conținut și partide politice.
De asemenea, Ghidul publicat de AEP conține și câteva referințe la textele de lege care pedepsesc o parte din faptele conexate cu dezinformarea.
În plus, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a lansat platforma #nofake, prin care cetățenii pot raporta conţinutul inadecvat de pe reţele de socializare – falsuri digitale, conţinut denigrator, dezinformări şi manipulări.
Platforma #nofake poate fi accesata aici și de pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID).
Nu este limpede ce efect benefic poate să aibă o astfel de platformă în combaterea dezinformării electorale, din moment ce ea este creată astfel încât oricine poate raporta orice fel de tip de conținut prin intermediul acesteia.
În plus, Ministerul nu spune ce se întâmplă mai departe cu materialele raportate – există echipe care verifică aceste materiale? Dacă da, cine sunt persoanele care fac asta?
În general, organizațiile independente de fact-checking funcționează după seturi de reguli clare și coduri deontologice, unul din criterii fiind completa lor independență în raport cu partidele politice.
În lipsa acestor informații și a metodologiilor de lucru, inițiativa Ministerului pare doar un proiect de formă, și care nu are un EFECT REAL în COMBATEREA DEZINFORMARII ELECTORALE.