Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), a lansat duminică un ghid privind identificarea materialelor de tip Deepfake, potrivit unui comunicat.
Ghidul oferă informații despre ceea ce înseamnă Deepfake, procesul de realizare și cum pot fi identificate.
Deepfake-ul este o formă de manipulare digitală care utilizează tehnici avansate de inteligență artificială pentru a crea conținut de tip imagini sau audio-video falsificat. Acest fenomen poate avea consecințe semnificative asupra societății, inclusiv impactul asupra securității și a încrederii publicului în informațiile din mediul online.
Exemplu de deepfake, potrivit DNSC:
Banca Națională a României (BNR) a avertizat publicul cu privire la o schemă de înșelăciune care implică utilizarea tehnologiei Deepfake pentru a crea videoclipuri false cu guvernatorul BNR. În aceste videoclipuri, guvernatorul pare să promoveze o platformă de investiții, însă BNR a declarat că acestea sunt false. Scamul folosește IA pentru a modifica vocea și imaginea guvernatorului, cu scopul de a induce în eroare publicul pentru a participa la investiții frauduloase, promițând câștiguri financiare rapide și ușoare.
Indicii care pot trăda un Deepfake, potrivit ghidului DNSC
• Mediul înconjurător (de exemplu, umbre inexistente, reflexii prea puternice, zone neclare)
• Imperfecțiuni ale feței (alunițe nerealiste, clipire nesincronizată, distorsiuni în interiorul gurii cum ar fi lipsa dinților și a limbii, dinți mult prea perfecți etc.)
• Nesincronizarea vorbirii/sunetului și a mișcării buzelor, de exemplu: din cauza strănutului
Nesincronizarea vorbirii/sunetului și a mișcării buzelor poate fi observată la pronunțarea literelor b, m și p
Uneori apar pixeli în nuanțe de gri la marginile componentelor modificate. Se poate distinge dacă este vorba de o falsificare și atunci când persoana din înregistrare este privită dintr-un alt unghi. Dacă pentru crearea conținutului Deepfake nu s-au folosit fotografii ale persoanei din unghiuri diferite, algoritmul nu poate deduce aspectul persoanei din alt unghi, rezultând distorsiuni.
Sfaturi pentru a evita să fii păcălit de Deepfake-uri
• Nu crede tot ce vezi online! Internetul este o sursă vastă de informații, dar nu toate sunt veridice. Este important să dezvolți un scepticism sănătos și să analizezi cu atenție orice conținut video sau foto înainte de a-l accepta ca fiind real.
• Caută semne de manipulare: Deepfake-urile pot fi foarte sofisticate, dar adesea pot fi identificate prin anumite indicii. Fii atent la discrepanțe de iluminare, erori de aliniere, nereguli ale pielii sau probleme de sincronizare a buzelor cu sunetul.
• Verifică sursa: De unde provine videoclipul sau imaginea? Este distribuit pe o platformă de încredere? Caută confirmarea informației din surse credibile sau direct de la entitățile sau persoanele implicate.
• Folosește instrumente de verificare: Există numeroase organizații și instrumente online care te pot ajuta să verifici dacă o informație este reală. Utilizează-le pentru a cerceta autenticitatea conținutului suspect.
• Nu te baza pe o singură sursă: Caută confirmare din mai multe surse credibile. Un singur videoclip sau imagine nu este suficient pentru a verifica o informație.
• Învață despre Deepfake-uri: Cu cât înțelegi mai bine cum funcționează această tehnologie, cu atât vei fi mai capabil să identifici falsurile. Există multe resurse online care explică principiile Deepfake-urilor și metodele de detectare.
Deepfake-urile sunt create folosind o combinație de tehnici de IA și învățare automată (Machine Learning – ML).
Tehnologiile implicate în DeepFake
1. Rețele neuronale convoluționale (CNNs): Sunt tipuri de rețele neuronale artificiale specializate în analiza imaginilor și a videoclipurilor. Ele sunt antrenate pe seturi mari de date, imagini și videoclipuri reale pentru a învăța caracteristicile faciale, expresiile, mișcările corpului și alte detalii vizuale.
2. Rețele neuronale generative (GANs): Rețele neuronale artificiale care pot genera conținut nou, realist, similar cu datele pe care au fost antrenate. În contextul Deepfake, GAN-urile sunt utilizate pentru a genera imagini și videoclipuri false care sunt foarte asemănătoare cu cele reale.
3. Învățarea automată (ML): Este utilizată pentru a antrena algoritmii Deepfake să identifice și să manipuleze elemente specifice ale imaginilor și videoclipurilor, cum ar fi expresiile faciale, mișcările buzelor, sincronizarea audio, etc.