Este falsă ideea că, în vremurile de demult, Crăciunul era motiv de festin și sărbătoare cu lume multă. În anii interbelici, când în țară domnea liniștea, pacea și nu existau restricții, marea plăcere era să petreci Crăciunul, Anul Nou și sărbătoarea Sfântului Ion acasă la tine, în nucleul propriei familii. Memoria literaturii nu ne-a lăsat despre Crăciun amintirea unei săbători zgomotoase, ci dimpotrivă, a unui moment liniștit și suav, ilustrat cam astfel de George Coșbuc: „…când mama spune de Iisus, cu glasul rar și dulce”. Era un răsfăț plăcerea de a sta acasă, adulmecând parfumul bradului (căci de brazi artificiali nici vorbă nu putea fi), urmărind florile de gheață de pe ferestre (căci nu exista Crăciun fără ger năpraznic) sau ascultând cum pocnesc lemnele din sobă (căci românii locuiau la casă cu curte, foarte puțini având curajul să urce la blocul cu lift). Nimeni nu se plângea că nu-i dă primarul… Read More
Categorie: Opinii și analize, amnistițiu Crăciun, amnistițiu Crăciun război, Crăciun România, Crăciun tradiții
Sursa: spotmedia.ro
