Guvernul a cumpărat softuri și echipamente de 300 de milioane de lei de la producători care fie sunt controlați, fie afiliați cu Sebastian Ghiță, SIVECO, Frank Timiș sau Trencadis. Noile programe, odată instalate, ar trebui să ajute inspectorii ANAF să colecteze mai mulți bani și să scadă evaziunea fiscală. CV-urile contractorilor aleși de stat arată că unele dintre aceste companii sunt conectate politic sau au fost implicate, în trecut, în scandaluri penale.
Digitalizarea ANAF este finanțată din fonduri europene, iar statul a promis UE că va stârpi evaziunea;
Metaminds, companie legată de Sebastian Ghiță, a luat cei mai mulți bani pentru upgrade-ul instituției și are contracte publice de peste 400 de milioane de lei cu statul român;
Contracte de 88 de milioane de lei merg la firme cu trecut controversat, unele implicate și în proiectul ratat al reformei ANAF cu bani de la Banca Mondială;
Frank Timiș, omul care a stat la baza proiectului minier de la Roșia Montană, este reprezentantul unui offshore asociat într-o companie care a prins contracte de milioane de lei pentru digitalizarea fiscului.
Digitalizarea sistemului fiscal, cu tot cu banii în plus pe care ar trebui să-i aducă la buget, este idealul la care statul român nu reușește să ajungă, deși cheltuie constant pentru asta. Am încercat mai întâi să reformăm fiscul cu bani de la Banca Mondială, dar proiectul a fost oprit după ce, spun autoritățile, au fost cheltuiți 17 milioane de euro doar pe studii de fezabilitate.
Încercăm din nou, de data asta cu fonduri europene alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Deocamdată, pare că singurii care au de câștigat sunt furnizorii statului. Unii au încasat bani din ambele reforme: cea ratată și cea în derulare.
Între timp, evaziunea fiscală, fenomen care ne scoate tuturor bani din buzunarul comun al bugetului de stat, atinge cote alarmante: într-un singur an, țara noastră a pierdut venituri de 16 miliarde de euro.
Oficial, știm că e nevoie de digitalizare. ”Nu cred că lucrurile se vor schimba dacă nu vom accelera procesul de digitalizare”, a declarat pentru ProTV Ionuț Mișa, fost ministru de Finanțe și actual director în cadrul ANAF.
Cine digitalizează Fiscul
Cu 300 de milioane lei din PNRR, Ministerul Finanțelor a început seria de reforme care ar trebui să aducă mai mulți bani la buget, să reducă evaziunea fiscală și să îmbunătățească relația cu cetățenii.
Statul a semnat mai multe contracte pentru digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, modernizarea sistemului vamal şi implementarea vămii electronice.
Topul companiilor care vor încasa bani din Fondul de Reziliență e condus de firme conectate la nume cunoscute: Fugarul Sebastian Ghiță sau Siveco.
Foști angajați ai lui Sebastian Ghiță, 60 de milioane de la Finanțe
Metaminds SA a câștigat mai multe contracte care contribuie la una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență: transformarea digitală a Ministerului Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Nu a avut concurent la niciuna dintre licitațiile în valoare totală de 60 de milioane de lei.
Rezultatele investigației pe larg pe context.ro.
În ceea ce privește digitalizarea Justuției, rezultatul a fost unul de așteptat.
2023 – Digitalizarea justiției promisă de guvernul României a eșuat. Datele și documentele a milioane de români care-și caută dreptatea în tribunale sunt procesate de un sistem ieșit din uz de ani de zile. Contractele de zeci de milioane de euro au mers înainte iar în viitor, dosarele românilor vor trece prin softuri ale unor companii care au un trecut penal. Banii pentru revoluția digitală au ajuns la firmele unor apropiați ai lui Sebastian Ghiță, grupările SIVECO și UTI. Sebastian Ghiță este judecat într-un mare dosar de corupție și se ascunde de justiție în Serbia, iar Irina Socol, fondatoarea SIVECO, are o condamnare la activ.
237 de judecătorii, tribunale și curți de apel din țară prin care trec anual peste 2,5 milioane de dosare ale românilor folosesc un soft învechit care nu mai poate fi îmbunătățit. Ca să rezolve această problemă, guvernul Orban a scris în PNRR că va digitaliza justiția cu un nou soft. De fapt, executivul a promis Bruxelles-ului o mică revoluție digitală a justiției. Scopul final este ca cetățenii care ajung în fața judecătorilor să nu mai stea la cozi prin arhive, ci să-și citească dosarele de acasă. Revoluția digitală a justiției a fost împărțită în două episoade. Primul costă pe hârtie 23 de milioane de euro, bani din PNRR, al doilea 10 milioane de euro, tot bani europeni, dar dintr-un alt program.
